sf.Teofan Zavor

Duminica a patra dupa Cincizecime 

[Rom. 6, 18-23; Mt. 8, 5-13]. Ce credinta avea sutasul!

L-a uimit chiar si pe Domnul. Ea sta in aceea ca L-a marturisit pe Domnul ca Dumneze al tuturor, Stapan Atotputernic al tuturor celor ce sunt; de aceea L-a si rugat:”Zi numai un cuvant si se va vindeca sluga mea.Cred ca Toate sunt supuse Tie si asculta de porunca Ta”.

Aceasta credinta o cere Domnul de la toti ceilalti; aceasta credinta o cere si de la noi.

Cel ce are aemenea credinta nu duce lipsa de nimic si orice ar cere primeste.

Asa a fagaduit Domnul Insusi.

O, de am avea si noi macar o urma a acestei credinte!

Dar si acesta e un dar, iar darul acesta trebuie cerut, si cerut cu creedinta.

Sa-l cerem, dar, cel putin cu simtamantul ca avem nevoie de el; sa-l cerem cu staruinta, fara sa crutam osteneala, ajutandu-l totodata sa se infiripe in noi, prin cugetari potrivite si in primul rand prin supunerea fata de poruncile lui Dumnezeu.

din “Talcuiri din Sfanta Scriptura pentru fiecare zi din an”, Sfantul Teofan Zavoratul