Sf. Bretanion – 25 ianuarie

 

Sf. Bretanion, Episcopul Tomisului

25 ianuarie

 

 

 

Despre viaţa şi activitatea acestui episcop există ştiri destul de sumare, dar se ştie sigur că el păstorea biserica tomitană a întregii provincii Sciţia (Dobrogea), pe vremea împăratului Valens.

Este originar din Capadocia, probabil un ucenic al Sfântului Vasile cel Mare. Ela  fost numit episcop al Tomisului în jurul anului 360. Printr-o mărturie a istoricului bisericesc Sozomen, cunoaştem un episod elocvent pentru bărbăţia şi înţelepciunea acestui ierarh al Bisericii. Astfel, împăratul Valens, care era un aprig susţinător al ereziei ariene, a venit la Tomis, după încheierea unei campanii războinice împotriva goţilor (369), şi intrând în catedrala episcopală a oraşului, a încercat să-l înduplece pe episcop să îmbrăţişeze credinţa rătăcită a arienilor, prin participarea la Sfintele taine alături de credincioşii arieni. Episcopul a refuzat însă, invocând hotărârile Sinodului I ecumenic de la Niceea (325), care condamnase arianismul, şi a părăsit biserica episcopală, mutându-se într-o altă biserică, împreună cu credincioşii ortodocşi.

Împăratul s-a mâniat foarte pe episcop, şi a încercat să-l alunge pe acesta în exil, dar în cele din urmă nu a luat nici o măsură, temându-se de răscularea credincioşilor tomitani, al căror păstor era Bretanion, căci aceşti credincioşi aveau un rol important în apărarea graniţelor imperiului de năvălirile barbare.

Astfel putem înţelege din această istorisire că Bretanion era un episcop foarte iubit şi respectat de credincioşii săi de credincioşii săi.

Alte ştiri despre viaţa şi activitatea ierarhului de Tomis le putem afla tot de la istoricii vremii. Se pare că  Sfântul Bretanion a avut un rol important în redactarea şi trimiterea documentelor cu privire la transferarea sfintelor moaşte ale Sfântului Sava Gotul în Capadocia, la cererea Sfântului Vasile cel Mare. Acest fapt se desprinde mai cu seamă din Scrisoarea nr. 165 a Sfântului Vasile cel Mare către Bretanion, în care se arată că destinatarul acestei scrisori este vrednic de laudă datorită luptei sale pentru apărarea credinţei ortodoxe, totodată Sfântul Vasile şi mulţumind pentru ajutorul dat de Bretanion cu privire la mutarea sfintelor moaşte în Capadocia.

Totodată, o altă epistolă a Sfântului Vasile cel Mare (Scrisoarea nr. 165) sugerează faptul că Bretanion este cel care ar fi redactat actul martiric al Sfântului Sava Gotul. Din păcate însă nu s-au păstrat scrisorile de răspuns ale episcopului Bretanion către Sfântul Vasile cel Mare, ca să ne putem da seama mai bine de calităţile acestui ierarh de la Tomis. Cert este însă faptul că Bretanion a condus biserica Tomisului până aproape de anul 381, când s-a mutat către Domnul, în ziua de 25 ianuarie. Credincioşii eparhiei l-au păstrat pe acest sfânt episcop în amintirea şi dragostea lor, sărbătorindu-l în fiecare an cu mare evlavie. Urmaşul său, poate unul din ucenicii săi, va fi tot aşa de destoinic, participând şi la al II-lea Sinod Ecumenic (Constantinopol, 381).